Stramosii fără urmași – Evaluări, autoevaluări de sfarșit de an

Incep prin a va spune ca nu e musai sa cititi. Dar daca cititi e musai sa va schimbati atitudinea.Si o sa incep cu mine ca sa nu imi dau voie sa cad, ca e drept asa, apoi voi trece la unii dintre voi si la ceea ce am observat eu generalizat intre voi.Celor care in acest an v-am gresit imi cer iertare. Si aici nu intra orgoliile confruntate cu adevarul, sa ne intelegem bine.Nu raspund de ceea ce poti sau ai tu chef sa intelegi. In schimb imi pare rau ca sub durerea evenimentelor poate de prea multe ori mi-a fost imposibil sa imblanzesc adevarul. De sensibilitatea umana imi pare rau, de orgolii, nu. Iar diferenta e ca sensibilitatea se retrage in tacere si se face auzita de la om la om in taina, orgoliul sare sa-ti dea in cap in comentarii autojustificatoare sau acuzatoare ori didactice. (…)