Cristian Tudor Popescu, la 30 de ani de la moartea lui Corneliu Coposu

Fratele celor uciși de patrie Clinic vorbind, Corneliu Coposu a murit acum două săptămâni. De atunci încoace a fost înmormântat în fiecare zi. În jurul trupului său împuținat de cancer s-au îngrămădit, de-a valma, și oameni îndurerați, și farisei politici. Socoteala e simplă: să ne arătăm pătrunși, poate mai ciugulim niște voturi bașca, de la „ăilalți”. Cu toate astea, plutește parcă un aer special peste România, o adiere a acelei dimineți împreună din 22 decembrie 1989, deși acum sufletul colectiv nu-și mai încape în piele de tristețe. Firește, tot doar pentru câteva ore… Corneliu Coposu nu este reprezentativ pentru noi. N-am știut niciodată ce să facem cu astfel de oameni. Nu avem cultul verticalității morale, al tăriei sufletești, al ascezei, al voinței de a-ți suprima pentru o idee (…)