De la „politica închisă” la libertăți

În pofida eșecurilor și tragediilor, rămân posibile „societăți deschise” – deschiderea însemnând proliferarea de individualități care-și asumă libertatea, inovează și creează înăuntrul și dincolo de orizontul societății existente. Sunt individualități motivate de valori, începând cu libertatea de conștiință și continuând cu alte libertăți. În orice caz, așa vedea lucrurile Henry Bergson (Les deux sources de la morale et de la religion , 1934), care a conceput „societatea deschisă” și a lansat deviza. Azi se pune tot mai acut întrebarea: cum se face că „societatea deschisă”, îmbrățișată ca ideal după 1990 în Europa, nu numai că s-a „închis” în ultimii ani, dar interzice libertăți și îi etichetează în fel și chip pe cei de altă părere? Cum de indivizi mediocri profesional, cultural și (…)