Galen din Pergamon: medicul gladiatorilor care a pus bazele neurologiei moderne

În arena romană, rănile gladiatorilor au fost pentru un medic antic o sursă neașteptată de cunoaștere. Observând direct efectele traumatismelor asupra corpului uman, Galen din Pergamon a ajuns la concluzii care aveau să schimbe radical modul în care sunt înțelese creierul și sistemul nervos. În anul 157 d.Hr., la doar 28 de ani, Galen a preluat funcția de medic al gladiatorilor din Pergamon, o poziție care i-a oferit acces la ceea ce niciun tratat medical nu putea descrie: corpul uman viu, cu mușchi și nervi expuși. Într-o societate în care disecția cadavrelor era profund descurajată din motive religioase și culturale, rănile din arenă au devenit pentru el principala cale de a studia anatomia. Observațiile realizate în aceste condiții aveau să influențeze medicina timp de peste un (…)