Libertatea fără securitate este fragilă, iar securitatea fără libertate este opresivă.

În umbra războiului de la granițele noastre, această frază capătă greutatea unei realități trăite, nu doar reflectate teoretic. Conflictul din Ucraina ne-a arătat cât de subțire este linia dintre siguranță și abuz, dintre protecție și control, dintre nevoia legitimă de apărare și tentația de a sacrifica libertăți fundamentale în numele unei urgențe permanente. Crizele globale – fie ele pandemii sau războaie – nu suspendă drepturile omului. Ele le testează. În pandemie, am acceptat restricții severe pentru a proteja sănătatea publică. Carantine, limitări ale circulației, monitorizări extinse – toate justificate de nevoia de a salva vieți. Dar lecția esențială a fost aceasta: orice restrângere a libertăților trebuie să fie legală, proporțională, temporară și supusă controlului (…)