Brâncuși și esențializarea simbolică a limbajului sculpturii (1)

Parcursul formativ și înscrierea în mediul artistic parizian internaționalizat François Stahly (1911-1973), sculptor german după mamă și italian după tată, frecventator în anii ’30 ai secolului trecut al Academiei Ranson din Paris și având solide legături în mediile artistice ale Ville Lumière, unul dintre apropiații lui Maillol, refugiat în sudul Franței, în anii ocupării unei bune părți a țării de către naziști, regione cu care era deja familiarizat din 1936 când a devenit membru al grupului Témoignage din Lyon, sfătuit de Marcel Michaud (1898-1958), a avut, reîntors la Paris după cel de al doilea Război Mondial, ocazia să frecventeze din când în când atelierul parizian al lui Brâncuși a cărui artă o admira deja. În amintirile sale François Stahly menționează vizita lui Nelson (…)