Despre „liberalii” autoritari

Într-o vestită conferință din 1958, Isaiah Berlin voia să lămurească conotația libertății și considera că individul beneficiază de libertate dacă nimic nu-l împiedică să acționeze cum dorește. El a numit această libertate „libertate negativă” (Four Essays on Liberty, Oxford University Press, 1969) și a exemplificat-o cu libertatea de conștiință și de exprimare. Se poate discuta dacă toți cetățenii unui stat modern pot avea acces la această libertate. În istorie, s-au dat lupte pentru ea, iar piedici și sancțiuni pentru opinii nu au dispărut. Adesea a trebuit luptat cu abuzuri. Astăzi se petrece însă un fenomen relativ nou: chiar unii dintre beneficiarii libertății atinse în democrații, inși „liberi” după criteriul lui Isaiah Berlin, se opun la libertatea altora de a se exprima și la (…)