Principiul asumării întregului

Dacă prin „particularism” înțelegem optica după care ceea ce se ia drept fapt ar fi și adevărul unei situații, chiar dacă se ignoră restul, putem spune că astăzi, din păcate, particularismele înfloresc. Se schimbă șefi în justiție și se vorbește despre o altă justiție. S-au redus în câteva locuri posturi inutile în administrație și se pretinde că s-a făcut reformă. Se impun taxări eronate și se pretinde că se ajunge astfel la normalitate. Apare o maladie dificilă pentru supraviețuire și se alarmează oamenii susținându-se că ar fi fatală. Se schimbă cu ceva curriculumul, inclusiv programele analitice și manualele școlare, și se pretinde că s-a făcut reformă în educație. Au fost înlocuiți o seamă de „diplomați” cu inși la fel de piloși și se vorbește de reorganizare în relațiile externe. (…)