„România a funcționat (și) în 2025 ca un „regim hibrid”, nu ca democraţie. Am păstrat formele democrației și instituțiile alese, dar puterea reală a fost exercitată autoritar de organisme nealese direct. Când Guvernul dictează legea prin excepții, iar Parlamentul devine o instituție decorativă (chiar dacă una de lux), echilibrul puterilor în stat este rupt, iar principiile statului de drept rămân doar pe hârtie”, spune Toni Neacşu

„Conform articolului 61 din Constituție, Parlamentul este „organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării”, iar Guvernul ar trebui să se limiteze strict la organizarea executării legilor. Totuși, radiografia statistică a anului 2025 ne arată o realitate constituțională inversată, în care centrul de greutate al puterii s-a mutat de facto de la aleșii poporului către Guvern. Simplificând, din punctul de vedere al deciziei legislative, România s-a manifestat anul trecut mai degrabă ca o autocrație exercitată de premierul Ilie Bolojan, unde Parlamentul a fost redus la o simplă „cameră de validare””, scrie, pe Facebook, avocatul Toni Neacşu. „Cifrele sunt elocvente. Deși Parlamentul a adoptat 248 de legi în 2025, o analiză atentă arată că 115 dintre (…)