Orbirea temporală în ADHD. De ce întârzierea nu este întotdeauna o scuză

Alice Lovatt, muziciană și lucrătoare într-un centru de plasament din Liverpool, s-a confruntat ani la rând cu întârzieri constante. Situația i-a afectat viața profesională și relațiile personale, provocând stres și sentimente de rușine. „Nu am acel ceas interior care să-mi spună cât timp a trecut”, a explicat ea. Abia la vârsta de 22 de ani, după diagnosticarea cu ADHD, a aflat că problema ei are un nume: orbire temporală în ADHD. Explicația neuropsihologică Conceptul de orbire temporală în ADHD a fost descris încă din 1997 de neuropsihologul Russell Barkley, care a folosit termenul de „miopie temporală”. Dificultatea este legată de funcțiile executive ale creierului, controlate de lobii frontali, responsabili de planificare, organizare și gestionarea timpului, arată Euronews. (…)