România sub „democrația mută”

Pe fondul globalizării, democrațiile s-au diversificat. A mai contat puțin înțelegerea oarecum clasică a lui Abraham Lincoln: „democrația este guvernarea poporului, de către popor, pentru popor”. Nu s-a rămas nici la John Stuart Mill, care vedea democrația rezultând din libertățile cetățenilor. Deja Nietzsche era convins că democrația este soluția într-o Europă în criză, dar anticipa sufocarea ei de către „voințele de putere”. John Dewey a și trebuit să delimiteze „democrația ca formă de viață”, de „tehnica de alegere periodică”, la care a redus-o neoliberalismul ce se instala. Distincția între interes privat și interes public, adoptarea deciziilor prin dezbatere argumentativă, pe baza egalității și a dreptului fiecărui cetățean de a se exprima fără temeri, de a alege și de a fi ales, (…)