Ce secret ascunde satul-fantomă din România: Ruinele ieșite din apele lacului Cinciș. Motivul pentru care Gheorghe Gheorghiu Dej l-a scos de pe hartă
Decretul care a înghițit un sat medievalBaia Craiului, împreună cu alte patru sate din zonă, a fost sacrificat pentru construcția barajului Cinciș, o amenajare hidrotehnică menită să sprijine dezvoltarea industrială, conform adevărul.ro. Aproape 1.000 de locuitori au fost evacuați, iar casele și bisericile lor au fost demolate sau abandonate. Locuitorii au fost relocați în noul sat Cinciș-Cerna, înființat în vecinătatea lacului.„Se declară desființate satele Bălana, Cinciș, Cerna, Moara Ungurului, din comuna Teliuc, și Baia Craiului din comuna Toplița”, se menționa în decretul oficial din 1964. Această decizie a transformat pentru totdeauna peisajul și viețile oamenilor din zonă.Ruinele unei istorii vechi de secoleSatul Baia Craiului își are rădăcinile în Evul Mediu, fiind legat de activitățile miniere și metalurgice din
vremea Huniazilor. În epoca habsburgică, atelierele sale de prelucrare a fierului au jucat un rol important în producția de unelte și arme.Două biserici emblematice se regăsesc printre ruinele rămase: una ortodoxă, ridicată la începutul secolului XX, și o biserică romano-catolică din secolul XVII. Înainte de inundația din anii ’60, orga și alte obiecte de valoare ale bisericii catolice au fost mutate într-un lăcaș din satul Izvoarele.Un „sat-fantomă” în pădureDe-a lungul timpului, aluviunile au schimbat conturul lacului, iar apa nu mai acoperă complet ruinele bisericii romano-catolice și ale fostelor gospodării. Turiștii care se aventurau cu barca puteau intra odinioară în lăcașul de cult, al cărui nivel inferior era parțial scufundat. Acum, locul este greu accesibil, înconjurat de păduri dese și o zonă mlăștinoasă, fiind frecventat mai degrabă de animale sălbatice decât de oameni.Istoricii subliniază importanța economică și culturală a acestui sat (…)