ZIARE | STIRI | TV 7 septembrie 2024

Un subiect important în teoria economică și discuțiile politice este relația dintre dobândă și creșterea economică. În concepția școlii austriece (din care fac parte Ludwig Mises și Friedrich Hayek), dobânda este un element important al economiei, deoarece echilibrează preferințele debitorilor și creditorilor cu privire la consumul prezent și viitor și constituie un instrument pe care băncile centrale îl utilizează în efortul de stabilizare a economiei. Dobânda se naște natural din interacțiunea dintre preferințele individuale privitoare la timp (măsura în care oamenii preferă bunuri de consum existente în prezent față de bunuri care vor exista în viitor). O înclinație mai mare pentru consumul imediat relevă o preferință temporală mai puternică, iar o disponibilitate mai mare pentru amânarea consumului arată o preferință temporală mai slabă. Fiecare individ are propria sa preferință temporală și, deci, propriul său raport de schimb intertemporal. Aceste preferințe individuale interacționează pe ceea ce s-ar putea numi „piața timpului”, unde se stabilește un „raport de schimb al timpului”, adică un „preț al timpului”. Dobânda echilibrează oferta de capital și cererea de capital – productiv sau investițional – de pe piață. Prin realizarea acestui echilibru, capitalul este alocat eficient în dimensiune temporală, iar producția se ajustează în funcție de nevoile consumatorilor. În măsura în care oamenii economisesc mai mult, ratele dobânzilor scad, ceea ce încurajează investițiile în proiecte economice pe termen lung. Pe de altă parte, atunci când oamenii vor să consume mai multe bunuri imediat, ratele dobânzilor cresc, ceea ce arată întreprinderilor că trebuie să se concentreze pe producerea de bunuri ce pot fi consumate rapid. Potrivit școlii austriece, acest (...)